Dacă nu construiești pe angajamente și loialitate construiești o trădare și o despărțire sistematică pornită de la o direcție fără destinație, un sens girator fără ieșire. De ce intră unii oameni în relații? Și când? Tu ce ai simțit înainte de a pune ochii pe una. Erai bine cu tine? Ce îți lipsea? Cu care extremitate ai ales-o?

Mă gândesc ca cel mai important este când. 

Când ești singur.

Asta ne face să căutăm o relație. Și acest gând îmi dă un fior rece pe șira spinării – pentru că poate tocmai singurătatea e cea care ne împinge să căutăm pe cineva. 

Într-un fel, chiar eram bine singur. Eram echilibrat. Da, aveam cele 5 minute de tristețe zilnic, când mă puneam în pat și mă forțam să adorm, știind că alarma va suna implacabil la 5:00 dimineața. Partea socială lipsea parțial, era limitată și atent planificată. Dar, cumva, viața era la locul ei. Înainte să adorm mi-ar fi plăcut să țin pe cineva în brațe. De fapt mi-ar fi plăcut mai mult ca dimineață să nu mă trezesc singur. 

Da. Mi-ar fi plăcut dimineața o femeie în pat, si nu una oricare. Una care să fie frumoasă dimineața. Frumoasă când are ochii lipiți și buzele încleștate, ciufulită de vise, sau de mine.

Mi-ar fi plăcut să am un parfum de femeie în așternuturi. 5 minute seara, 1 minut dimineața.

Să îi fac cafeaua, să-i pregătesc paharul cu apă și biscuiții digestivi. Apoi să luăm viața în piept, împreună, dar totuși separat. N-aș face afaceri cu ea; țin prea mult la iubirea noastră ca să o amestec cu cifre. Nu vreau contabilitate. Accountability cu siguranță. Prefer litere șoptite pe gât noaptea, sau scrise pe abdomen și palme. 

Cred că asta faci atunci când te simți singur. Când simți că “ai nevoie de cineva” … cred, nu sunt sigur. 

Simt că voiam sa merg peste tot in lume, să descopăr locuri și gusturi noi, gustul ei în mare sau întunericul ei în munți. 

Când ești bine!

Sau, mai bine să începi o relație când ești pregătit. Când nu ai nevoie de ea. Când nu vrei o relație. Nu ai nevoie de nimic. Ești bine tu cu tine. Ești suficient.

Am decis!

Caută-te de un pix! De hârtii ma ocup eu.
Lucrare liberă, de 10 pagini.
Scrisoare de intenție.
Tema lucrării: de ce vrei o relație? cu mine!

Poți spune ca nu ai nevoie, și că pleci. Mai bine! Doar zic.

Trebuie să fii extrem de sclipitoare ca să poți scrie o astfel de scrisoare. Am decis care a fost ultima. Succes să îmi rescrii gândurile și dorința. 

Niciodată nu pot spune niciodată, e adevărat și asta. Dacă continuă merită totuși, deși sunt convins ca multe ar renunța. Sper să o facă toate, toate care vor doar să nu fie singure. 

Cred că atunci e cel mai bine să intri într-o relație atunci când știi clar de ce. Când știi cine ești, știi ce poți, ești liniștit și echilibrat. Aduci pe o tavă de argint liniște și echilibru le pui la masă alături de bucuria și echilibrul celuilalt. În rest, mi se pare ca vei construi planul perfect pentru dezastru. 

Nu zic că e bine să fii perfect atunci când decizi să vrei o relație. Zic că trebuie să fii echilibrat și liniștit. Situațiile le vei descoperi în doi și tot acolo le vei rezolva. 

Comunicând clar, corect, echilibrat, în liniște și vei reuși să faci. Respectă limitele, respectă omul, respectă timpul, respectă ce îți cere și ce îți oferă. 

Dacă nu ai nevoie de nimic, ce aduce e un plus. Dacă ești fericit, un plus de fericire e bine venit.

Dacă ești echilibrat, și tu și ea, nu va înghiontiți ca orbii pe drum și nu vă înțepați în replici în parcări. 

Dacă ești acolo unde simți că vrei să fii si ea la fel, atunci ești unde e bine! Rămâi. 

Iar dacă nu, ia un pix. Hârtiile le aduc eu.

Să îți dorești o relație nu înseamnă să îți dorești o umplere a unui gol, ci o alegere conștientă de a construi alături de cineva care, asemenea ție, își trăiește echilibrul și liniștea. Să nu fii o completare a unui vid, ci un adaos frumos la o viață deja împlinită. În rest, caută un pix și gândește-te bine ce vrei să scrii.

R.